Filipică

Sunt o serie de cuvinte care înseamnă ceva, dar pur şi simplu nu sună a acel ceva. M-am pus pe urmărirea acestor cuvinte, să vedem şi ce succes voi avea în a le prinde :P Unul dintre ele ar fi filipică. Filipica aceasta, mie imi suna a cârpa, a ceva cu care ştergi pe jos, o simplă gioarsă. Filipica este de fapt un discurs, şi chiar unul violent, un discurs acuzator, pronunţat împotriva unei persoane. Totuşi, cred că acest cuvânt nu pare deloc să identifice acel ceva pe care îl identifică de fapt, datorită modului în care noi sutem obisnuiţi să punem accentul. Eu când l-am citit, l-am pronunţat mintal „filipícă”, el se pronunţă de fapt „filípică” fiind un termen provenit din franţuzescul „philippique”

Şi iată şi o melodie care sună (aproape) ca o filipică :)

Fanfaron

În ultima vreme am tot dat de fanfaroni. De fapt, cred că este plin de fanfaroni în lume. Oameni care nu fac nimic şi totuşi povestesc despre ceea ce fac ei şi urlă din toţi rărunchii istorisiri despre cât de breji sunt ei. Suna cunoscut, nu-i aşa? Deci, fanfaronul este persoana care se laudă pentru calităţi închipuite, care face caz de meritele acţiunilor sale. Şi nu doar se laudă, dar se laudă în mod exagerat. Aşadar, nu e plin de fanfaroni prin jur? :(

Şi ca un răspuns perfect pentru bravurile relatate de fanfaroni, mi se pare foarte potrivit titlul acestei melodii :P

Apoftegmă

Am ales acest cuvânt pentru că mi-am amintit că cineva, mi-a zis la un moment dat, că vorbesc în maxime. Apoftegma este o maximă, o sentinţă formulată de obicei de o personalitate celebră. Apoftegmă este sinonim cu aforism, cugetare, dicton, maximă sau sentinţă. Spre exemplu: “Poartă-te în aşa fel încât dacă întregul univers s-ar lua dupa tine pentru o zi, să nu se ajungă la haos”. Îi mulţumim lui Kant pentru această apoftegmă, dar mai ales Mariei :D

Şi deşi este destul de tristuţ, tind să cred că titlul melodiei acestea, este de asemenea o apoftegmă :(

Aferat

În ultima vreme am fost foarte ocupat cu facultatea, aşa că am decis să aleg acest cuvânt. Aferat este de fapt participiul verbului a afera care înseamnă a incumba. Acum mă veţi întreba, dar a incumba ce mai înseamnă? A incumba se referă la sarcini şi la obligaţii ce se impun în mod obligatoriu cuiva. Se foloseşte mai mult în domeniul juridic, de exemplu: “Sarcina probei că autorul său avea un drept preferabil, incumbă reclamantului”. Prin extensie, cuvântul aferat reprezintă persoana care este sau care pare că are multe treburi, că este foarte ocupată. Totodată el se foloseşte şi pentru persoanele care vor să pară ocupate dar de fapt nu sunt :)

Şi pentru că uneori nu vrem să fim aferaţi dar timpul trece atât de repede încât devenim din cauza lipsei lui, iată şi melodia de astăzi.

Fricativ

Pentru astăzi am ales cuvântul acesta pentru că doar ce am fost mustrat de un nativ pentru „r-ul” meu portughez. Deşi „r” nu este un sunet fricativ, mi-am amintit de el, gândindu-ma la sunete şi la modul în care se pronunţă ele. Cuvântul fricativ poate să apară în construcţii precum consoană fricativă sau sunet fricativ şi desemnează acele sunete pentru a căror pronunțare canalul fonator se strâmtează în aşa fel încât aerul să se poată scurge pe tot timpul emisiunii. Sinonimul lui este constrictiv (nicidecum constructiv) consoană constrictivă sau sunet constrictiv. Sunetele fricative în română sunt exprimate prin literele “ş”, “h” sau “f”. Aş vrea să-I mulţumesc Mariei pe această cale pentru modul în care pronunţă consoanele fricative în franceză. Cui nu-i place franceza, să o asculte pe Maria vorbind şi, mai discutăm după!

Iată şi o melodie ce vă va încânta printr-o multitudine de consoane fricative şi nu numai :D

Turnichet

De multe ori mi s-a întâmplat să trec pe strada pe care locuiesc sau pe o stradă pe care circul zilnic şi să observ o casă sau o oarecare construcţie şi să mă întreb: “Asta când s-o mai fi construit?”. Realizez imediat după, că acea construcţie s-a aflat acolo dintotdeauna doar că eu nu am observat-o. De câte ori nu vi se întâmplă să ridicaţi privirea în faţa unei clădiri în care aţi intrat frecvent şi să rămâneţi surprinşi de arhitectura acesteia sau chiar de înălţimea ei? V-aţi gândit că există lucruri pe care le folosim zilnic dar pe care, dacă am fi întrebaţi, nu am şti să le identificăm printr-un simplu cuvânt? Ei bine, vă întreb eu acum, pe cei care folosesc metroul, cum aţi putea numi barele acelea de metal care restricţionează accesul la metrou şi care permit trecerea doar dupa validarea unei cartele? Desigur, sunt nişte bare de metal care se învârt, eventual nişte “chestii” de fier. Ele se numesc însă “turnichete”.
Iată şi definiţia exactă: bare în cruce instalate la intrarea în parcuri, stadioane, fabrici etc., care se rotesc, permițând trecerea câte unei singure persoane. În termeni marinăreşti turnichetul este acea rolă montată pe un ax vertical servind la schimbarea direcției unei parâme sau a unui lanț de ancoră. Totodată, în domeniul industrial turnichetul poate desemna acea masă rotativă pe care se așază sticlele pentru a fi umplute. Turnichet este evident un substantiv neutru al cărui plural este “turnichete”. Dacă vreodată vi se întâmplă, încercaţi să le spuneţi angajaţilor de la metrou “Deşi am validat cartela, nu pot să trec! Cred că s-au blocat turnichetele”. Sunt tare curios în ceea ce priveşte reacţia lor.

Înainte de melodia aferentă, aş vrea să-i mulţumesc Mariei care mi-a spus despre acest cuvânt :D

A astruca

Pentru astăzi, marţi 13 :)) am ales verbul a astruca. Acesta înseamnă a înmormanta, a îngropa un mort. Prin extrapolare el are şi sensul de a (se) acoperi, a (se) înveli. Totuşi nu vă recomand niciunuia să spuneţi cuiva: "Astrucă-mă cu o patură pentru că îmi este frig". Cu siguranţă va fugi cu pătură cu tot :))

Şi melodia aferentă care se numeşte tocmai "Cover me", şi pe care am găsit-o acum, căutând ceva potrivit pentru a astruca, în ciuda stângăciei mele în a căuta pe internet :D

A capota

Nu era intenţia mea să vă semnalez o serie de cuvinte folosite greşit, ci mai mult să vă învăţ nişte cuvinte noi. Se pare însă că tot dau peste ele.
Pentru acest sfârşit de săptămână am ales verbul a capota. Eu l-am tot auzit folosit cu sensul de a ceda nervos, a renunţa. Ex: "Maria nu a mai suportat crizele de gelozie ale lui Ion şi a capotat. S-a dus la vrăjitoare şi l-a pus la punct!" Probabil asemănarea lui cu termenul german "kaput" i-a determinat aceasta utilizare defectuoasă. De fapt a capota vine din franceză, capoter. El înseamna de fapt a se răsturna, dându-se peste cap prin ridicarea părții din spate (despre autovehicule), a se prăbuși, intrând cu botul în pământ (despre avioane). Cu sens figurat poate fi folosit şi pentru "a suferi un eșec".

Melodia de astăzi este de fapt un serial :) un video cu începutul unui serial despre cântăreaţa braziliancă Maysa. Dacă tot e vorba despre maşini rostogolite, poate vă interesează să aflaţi şi cum a murit Maysa :(

După ce vedeţi cum a pierit, ascultaţi şi o melodie cântată de Maysa, în franceză, celebrul "Ne me quitte pas" al lui Jacques Brel.

Neaoş

Cuvântul de astăzi este neaoş, şi este un adjectiv care determină calitatea unui obiect, a unei persoane de a fi autentic, adevărat, veritabil, curat, sadea. Este acel ceva care s-a născut, s-a format și s-a dezvoltat pe teritoriul pe care trăiește și în prezent, autohton, indigen, băștinaș.
La plural este neaoşi iar femininul este neaoşă, plural neaoşe.
Este interesant că etimologia acestui cuvânt este necunoscută. Aşă că folosiţi-l, dar cu grijă, căci nu stim ce popor ni l-a dăruit. Potrivit lui Scriban, el ar putea veni de la nea, „zăpadă” (sensul inițial, „curat ca zăpada”). Fără a avea o bază teoretică solidă, este totuşi o posibilitate.

Şi pentru că noi nu ne uităm niciodată originile (pe naiba!), iată si melodia de astăzi.

Litanie

Pentru că doar ce au trecut sărbătorile, am ales pentru astăzi cuvântul "litanie". El desemnează acea rugăciune lungă care este rostită alternativ atât de preot cât şi de credincioşi. Cu sens figurat cuvântul indică o expunere, o înşirare lungă, monotonă şi plictisitoare. Spre exemplu: "Dacă ştiam că la conferinţă voi asista la o asemenea litanie, nici nu mai veneam!"

Şi, pentru că de multe ori a vorbi bine despre România, se tranformă într-o adevarată litanie (a se lua cuvântul şi la propriu şi la figurat), iată şi melodia aferentă.

Crochiu

Am ales tocmai acest cuvânt pentru prima postare pentru că blogul însuşi este doar un crochiu :)
El este originar din francezul "croquis", si desemnează o schiţă, un desen rapid care indică în câteva linii trăsăturile principale ale unei figuri, ale unui obiect, ale unui peisaj. Poate fi o schiţă iniţială a unui desen sau plan, un carton, o eboşă (eu nici pe ăsta nu îl ştiam). Ca regionalism poate fi extrapolat spre partea ştiinţifică unde îşi păstrează oarecum sensul şi indica o concepţie sumară a unei lucrări ştiinţifice sau a unei opere literare.
Este un substantiv neutru: un crochiu, doua crochiuri (NU crochie). Se articulează crochiul.


Şi pentru fixarea mai bună a cuvântului, vă recomand acest clip :)